Instrumente și mecanisme de protecție a drepturilor omului

Din practica de lucru a Societăţii Internaţionale a Drepturilor Omului – Secţia din Republica Moldova cu privire la acordarea asistenţei sociale a deţinuţilor pentru reintegrarea lor în societate, a devenit înţeles faptul că este necesară modificarea legislaţiei naţionale. De nenumărate ori condamnaţii sau adresat la noi cu privire la încălcarea drepturilor lor, inclusiv cu privire la asigurările sociale.   Conform Legii nr. 289- XV din 22 iulie 2004 privind îndemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, la tipurile de prestaţii de asigurări sociale se consideră îndemnizaţie unică la naşterea copilului şi îndemnizaţie lunară pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani. Însă deţinutele care au născut un copil  în penitenciar nu primesc nici îndemnizaţia unică la naşterea copilului nici îndemnizaţia lunară pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani. Legislaţia Republicii Moldova este umană şi permite femeilor deţinute, la dorinţa lor, sa-şi păstreze copilul pînă la împlinirea a 3 ani cu sine în penitenciar, însă nu există un mecanism care ar permite femeilor să primească asigurarea socială pentru copilul născut. Asigurarea socială pentru copil poate  fi primită doar de mama asigurată. Legislaţia presupune că asigurată este persoana care are:

  1. a) Un stagiu total de cotizare de cel puţin 3 ani;
  2. b) De cel puţin 3 luni, realizat în ultimele 12 luni anterioare producerii riscului

asigurat, adică naşterea copilului;

  1. c) Asiguraţii care desfaşoară activitate pe bază de contract individual de muncă

pe durată determinată, inclusiv cei care muncesc la lucrări sezoniere, beneficiază de prestaţii de asigurări sociale dacă au stagiul de cotizare specificat în punctul a) şi b) ori de cel puţin 12 luni, realizat în ultimele 24 de luni anterioare producerii riscului asigurat. Luînd în consideraţie cele expuse mai sus, persoanele condamnate, ce confirmă stagiul necesar de cotizare, beneficiază de dreptul la îndemnizaţie unică la naşterea copilului. Potrivit Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a îndemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1478 din 15 noiembrie 2002 ,,Cu privire la îndemnizaţiile adresate familiilor cu copii” îndemnizaţia lunară pentru creşterea copilului pînă la 3 ani se stabileşte persoanei asigurate cu condiţia că se află în concediu pentru îngrijirea copilului. Respectiv persoanele condamnate nu pot beneficia de dreptul pentrii stabilirea îndemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului pînă la 3 ani.    În legătură cu faptul, că conform Hotărîrii sus-inenţionate stabilirea şi evidenta îndemnizaţiilor familiilor cu copii se efectuează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale şi subdiviziunile ei teritoriale, iar plata acestor îndemnizaţii se efectuează de către filialele şi agenţiile Băncii de Economii S.A, e necesar de elaborat un mecanism de stabilire şi plată a îndemnizaţiilor unice la naşterea copilului persoanelor condamnate.   Rămîne neelucidat modul de soluţionare a problemei cu privire la îndemnizaţia lunară pentru creşterea copilului pînă la 3 ani. Bugetul acordat pentru întreţinerea condamnatelor nu conţine o linie specială ce ar prevede întreţinerea copiilor condamnatelor. (deţinutelor). În aşa fel, imediat după naştere, copiii condamnatelor sunt lipsiţi de dreptul la scutece, obiecte de îngrijire a copilului, alimentaţie corespunzătoare, etc. O altă încălcare gravă a drepturilor condamnaţilor este dreptul lor la asigurarea socială inclusiv la pensie. Necătînd la aceea că legea garantează condamnaţilor dreptul la asigurare socială, inclusiv la pensie, deţinuţii aşa şi nu-şi primesc aceşti bani. Prin urmare apare necesitatea de a stabili mecanismul de acordare şi de plată a pensiilor pentru condamnaţi.   De la 01.07.2005 a întrat în vigoare Codul de executare al Republicii Moldova (publicat în Monitorul Oficial nr.34-35 din 3 martie 2005). prin care condamnaţii au dreptul la asigurare socială, inclusiv la pensie. Conform art. 166 Codului nominalizat, condamnatul are dreptul la asigurare socială, inclusiv la pensie, dar conform art. 17 şi art. 23 al Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 – XIV din 14.10.1998 cu modificările şi completările ulterioare, plata pensiei pentru limită de vîrstă şi de invaliditate se suspendă pentru persoanele private de libertate şi se reia retroactiv după dispariţia acestui temei, dar nu mai mult decît pentru 3 ani din luna depunerii cererii respective. Pentru soluţionarea problemei în cauză, propunem de a completa cu următorul conţinut punctul (4) al art. 48: „Pensiile sau partea pensiei plata cărora se efectuează din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat, stabilite conform art. 43, 44, şi 46 pentru persoanele private de libertate, lunar se transferă pe contul instituţiei penitenciare, care urmează a fi distribuite pe conturile peculiu ale condamnaţilor.”   Altă propunere ar fi efectuarea următoarelor modificări în art. 17 şi art. 23 al Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 – XIV din 14.10.1998, „pensiile stabilite pentru limită de vîrstă şi de invaliditate, pentru persoane private de libertate, lunar se transferă pe contul instituţiei penitenciare, care urmează a fi distribuite pe conturile peculiu ale condamnaţilor. Pentru persoanele eliberate din locurile de detenţie, plata pensiei se reia în baza certificatului eliberat de instituţia penitenciară şi cererii respective depuse în organul de asigurări sociale din localitatea de domiciliu permanent al lor”.   Următoarea propunere, de a completa art. 302 al Codului de executare cu următorul conţinut, „Administraţia locului de deţinere, in termen de 5 zile, expediază Casei  Naţionale de Asigurări Sociale informaţia referitor la persoanele, care au beneficiat de pensie şi de alte prestaţii de asigurări sociale şi au fost eliberate din locurile de detenţie”.   Conform art. 31 al Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 cu modificările şi completările ulterioare, pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui (curatorului) acesteia. Cererea de pensionare şi actele necesare se depun la organul teritorial de asigurări sociale de la domiciliul asiguratului, unde se înregistrează în mod obligatoriu. Potrivit prevederilor art. 258 Codului nominalizat, condamnaţii care au împlinit vîrsta de pensionare şi au vechimea in munca cuvenita, precum si condamnaţii invalizi au dreptul la pensie  in mărimea stabilita de legislaţie. Administraţia penitenciarului,   la  cererea condamnatului, întreprinde masuri de perfectare a documentelor pentru calcularea pensiei şi de virare regulata a acesteia la contul de peculiu al condamnatului, pîna la eliberarea lui din penitenciar sau transferarea într-un alt penitenciar. Reieşind din cele expuse propunem de-a efectua completări în art. 31 al-Legii privind pensiile de asigurări sociale dr stat nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, „administraţia penitenciarului, la cererea condamnatului, întreprinde masuri de acumulare a documentelor necesare pentru stabilirea pensiei şi le prezintă la organul de asigurări sociale de la locul de sediu al penitenciarului în care se află condamnatul.”.   Conform art. 299 al Codului de executare, în cazul decesului condamnatului, administraţia locului de deţinere înştiinţează de îndată, telegrafic ori pe o alta cale, familia, alte persoane apropiate decedatului despre deces si despre necesitatea prezentării acestora pentru ridicarea cadavrului. În acest caz considerăm necesar, ca administraţia penitenciarului să anunţe despre decesul condamnatului nu numai familia sau alte persoane apropiate decedatului dar şi oficiile stării civile pentru înregistrare (introducerea) acestui fapt în „Registrul Populaţiei” al Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova.

Comitetului Euroasiatic al SIDO despre încălcările la alegerile din Ucraina

Reprezentanţii Comitetului Euroasiatic al Societăţii Internaţionale a Drepturilor  Omului au desfăşurat, la 28 octombrie 2012, monitorizarea a 10 secţii de votare din regiunea Kiev, precum şi de monitorizarea mass-media şi a internetului. Potrivit datelor finale, au fost identificate 238 încălcări la alegerile parlamentare din Ucraina în 174 secţii de votare. Încălcările au fost diferite – de ordin tehnic, de organizare, de manipulare a opiniei publice în incinta secţiilor de votare.
 Grupul de monitorizare a înregistrat următoarele încălcări la:
– Secţia de votare Nr. 320 146, din satul Hora, unde camerele de supraveghere nu funcţionau; – Secţia de votare Nr. 320 150, din satul Gnedin, unde secretarul Comisiei a refuzat să furnizeze grupului de monitorizare lista persoanelor care votau la domiciliu. Următoarele fotografie demonstrează încălcarea procesului de votare:
O parte a comunicărilor despre încălcări, fixate de grupul de monitorizare a Comitetului Euroasiatic al Societăţii Internaţionale a Drepturilor Omului, aveau legătură cu lipsa la unele secţii de votare a transmisiunilor video. Observatorii au testat camerele de luat vederi de la ecranul de control şi au fixat acele camera care nu acopereau raza cabinelor de vot. Conform estimărilor grupului de monitorizare, a punctului de vedere al reprezentantului Ombudsmanului cu privire la drepturile electorale ale cetăţenilor, monitorizarea datelor din mass-media şi internet, precum şi a propriilor sale observaţii la secţiile de votare, în cele mai multe cazuri, plângerile de încălcare a alegerilor şi alegerea nu este clasificată ca fiind o încălcare, ci ca o „manipulare” care nu este în contradicţie cu legea. Raportul  video despre alegerilor din Ucraina a grupul de monitorizare SIDO:

O parte a comunicărilor despre încălcări, fixate de grupul de monitorizare a Comitetului Euroasiatic al Societăţii Internaţionale a Drepturilor Omului, aveau legătură cu lipsa la unele secţii de votare a transmisiunilor video. Observatorii au testat camerele de luat vederi de la ecranul de control şi au fixat acele camera care nu acopereau raza cabinelor de vot. Conform estimărilor grupului de monitorizare, a punctului de vedere al reprezentantului Ombudsmanului cu privire la drepturile electorale ale cetăţenilor, monitorizarea datelor din mass-media şi internet, precum şi a propriilor sale observaţii la secţiile de votare, în cele mai multe cazuri, plângerile de încălcare a alegerilor şi alegerea nu este clasificată ca fiind o încălcare, ci ca o „manipulare” care nu este în contradicţie cu legea. Raportul  video despre alegerilor din Ucraina a grupul de monitorizare SIDO: Grupul de monitorizare a Comitetului Euroasiatic al Societăţii Internaţionale a Drepturilor  Omului a fost format din: – Andrei Suhorucov, preşedintele secţiei din Ucraina – Liubovi Nemcinova, preşedintele secţiei din Republica Moldova – Vladimir Noviţchii, preşedintele secţiei din Rusia – Boris Glazunov, vice-preşedinte al secţiei din Ucraina, observator oficial din partea Partidului Creştin-Democrat din  Ucraina – Anton Alexeev, director executiv al secţiei din Ucraina – Operator video – Grupul de monitorizare mass-media şi internet – 3 persoane
Organizaţii nonguvernamentale       

 

Secţiile naţionale ale Societăţii Internaţionale a Drepturilor Omului

 

www.ishr.org

 

The International Criminal Law Society

 

 

www.icls.de

 

 

Penal Reform International (PRI)

 

www.penalreform.org

 

The Sparkle

 

www.thesparkle.org

 

Gustav-Stresemann-

Institut e.V.

 

www.gsi-bonn.de

 Pro NGO! e.V.

 

www.pro-ngo.org

 

Henri_Plagnol visit in ofice ISHR-MS.06.05.2008 Обучение молдавских экспертов 25.04.2012. Кёльн. Германия